Un apel de câteva minute poate însemna pierderea economiilor de o viață. În spatele fiecărei tentative de fraudă există un scenariu atent construit, iar înțelegerea acestor mecanisme este primul pas spre prevenire. Rodica Jalba, Director Direcția Riscuri Microinvest, explică de ce fraudele financiare sunt tot mai convingătoare, cum le putem recunoaște și care sunt pașii esențiali pentru a ne proteja datele și banii.
De ce fraudele financiare devin tot mai greu de recunoscut?
Fraudele devin mai credibile pentru că s-au schimbat foarte mult instrumentele folosite de escroci. Dacă anterior multe cazuri se bazau, de exemplu, pe furt de identitate sau falsificarea unor acte, astăzi vorbim despre scheme mult mai complexe și mai bine organizate, scenarii foarte bine regizate, susținute de tehnologii informaționale și instrumente AI. Cu ajutorul lor, escrocii pot replica mesaje, pagini web, aplicații sau chiar identitatea unei persoane mult mai ușor, fără competențe tehnice avansate. De aceea, chiar și oamenii atenți sau cu experiență pot cădea în capcană.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de fraude întâlnite astăzi?
În prezent, una dintre cele mai răspândite categorii este cea a investițiilor false. Vorbim despre platforme care promit câștiguri rapide, investiții în criptomonede, oportunități financiare „sigure” sau profituri mari într-un timp scurt. Aceste scheme au luat amploare în ultimii ani și sunt promovate foarte activ inclusiv pe rețelele sociale. O altă categorie frecventă este impersonarea instituțiilor. Escrocii se pot prezenta drept reprezentanți ai BNM, Poliției, companii de curierat sau alte instituții publice și private. Ei creează impresia că situația este oficială și urgentă, iar persoana trebuie să acționeze imediat.
Mai există și fraude de tip „rudă în pericol”, în care victimei i se spune că un membru al familiei a avut un accident sau are nevoie urgentă de bani. Astăzi, aceste scheme pot fi susținute inclusiv prin voci generate sau imitate cu ajutorul tehnologiilor AI. La fel de întâlnite sunt phishing-ul prin e-mailuri, mesaje sau pop-up-uri cu linkuri false, fraudele de pe marketplace-uri, unde apar cumpărători sau vânzători falși, precum și manipulările directe prin telefon sau mesagerie, în care victima este ghidată să autorizeze singură anumite operațiuni.
Cum s-au schimbat metodele de fraudă odată cu utilizarea tot mai frecventă a serviciilor online?
În primul rând, impactul s-a transformat într-un fenomen de masă. Dacă anterior multe fraude erau mai punctuale sau mai individuale, acum ele pot fi lansate simultan către un număr mare de persoane.
Mediul online oferă fraudatorilor acces rapid la informații. Oamenii lasă date în multe locuri: magazine online, formulare, carduri de reducere, platforme de livrare, CRM-uri sau aplicații. Uneori vorbim despre date simple, cum ar fi numele, prenumele, numărul de telefon sau adresa, dar acestea pot fi suficiente pentru ca un apel să pară credibil. Când cineva te sună și îți cunoaște numele sau anumite detalii despre tine, primul instinct poate fi să ai încredere. Totuși, faptul că interlocutorul are câteva date corecte nu înseamnă că apelul este real.
Cum verificăm dacă un mesaj, apel sau ofertă vine într-adevăr din partea unei instituții financiare?
Regula de bază este foarte simplă: dacă cineva te contactează pe neașteptate și îți cere date, coduri, accesarea unui link sau instalarea unei aplicații, nu continui conversația. Închizi apelul și verifici separat, printr-un canal oficial. Asta înseamnă să suni la numărul publicat pe site-ul instituției, să verifici în aplicația oficială, să contactezi call center sau să mergi într-un oficiu. Este important ca verificarea să fie inițiată de tine, nu ghidată de persoana care te-a contactat.
Semnalele care trebuie să ne pună imediat în gardă sunt urgența, presiunea și solicitarea de a face ceva pe loc. De exemplu: „pe numele dumneavoastră există un credit”, „trebuie urgent să transmiteți un cod”, „accesați acest link ca să blocați tranzacția” sau „instalați aplicația ca să vă protejăm contul”.
Ce reguli simple ar trebui să respecte fiecare client pentru a-și proteja datele?
În primul rând, nu oferim date personale persoanelor necunoscute. Nu transmitem fotografii ale cardului, buletinului sau altor acte pe canale nesecurizate. Nu transmitem coduri OTP, parole sau date de acces, indiferent cât de convingător pare scenariul. Nu accesăm linkuri necunoscute și nu instalăm aplicații la solicitarea unei persoane care ne-a contactat prin telefon, WhatsApp, Viber, Telegram sau alte canale de mesagerie.
Dacă există orice dubiu, verificăm la call center, pe site-ul oficial sau într-un oficiu. Dacă persoana nu este sigură ce să facă, este mai bine să discute cu o rudă, un prieten sau o persoană de încredere înainte de a lua o decizie. În orice situație în care apare presiunea de a transfera urgent bani, de a transmite un cod, de a oferi date sau de a face imediat o acțiune, cel mai sigur pas este să te oprești și să verifici. Fraudele se bazează foarte mult pe frică, grabă și senzația că nu ai timp să gândești.
Din perspectiva Microinvest, cum sunt protejate datele și siguranța financiară a clienților?
La Microinvest credităm responsabil și avem un nivel ridicat de cultură antifraudă, iar prevenirea începe cu instruirea angajaților. Echipele noastre sunt pregătite să observe situații neobișnuite și să adreseze întrebări suplimentare, pentru a se asigura că clientul înțelege operațiunea pe care o face și că decizia îi aparține. Ne bucurăm să vedem că aceste măsuri de prevenire au rezultate concrete: de la începutul anului 2025, doar pe tipologia escrocheriilor online, am reușit să prevenim peste 500 de cazuri de fraudă.
Totodată, desfășurăm constant activități de informare pentru clienți: materiale cu recomandări utile în mediul online, în oficii, mesaje de avertizare și discuții directe cu clienții despre potențiale riscuri.
Pe partea tehnică, siguranța datelor este susținută de echipele IT și securitate informațională, care lucrează pentru protejarea infrastructurii Microinvest, a datelor companiei și a informațiilor clienților. Toate aceste măsuri au același scop: să prevenim riscurile, să protejăm clienții și să menținem o relație bazată pe siguranță și încredere.
